Nesportivitate

16 iunie 2023

Să te uiți la o finală de Wimbledon doar fiindcă îți dorești să vezi cum pierde un jucător. Asta am făcut eu azi, fiindcă doream din tot sufletul să piardă Djokovic. Nu e frumos, dar simțeam că e o răzbunare morală chiar la nivel personal.

Să ne înțelegem, am fost fanul lui Djokovic mult timp. De când? Pai de când într-un turneu în Franța, într-o pauză cauzată de ploaie, a chemat la el un băiat de mingi, a povestit cu el, a împărțit sucul și l-a făcut pe puști să fie în al nouălea cer. Pentru asta merita să îl apreciez, merita să țin cu el.

Totul a durat până în 2020, când Djokovic s-a plasat în tabăra antivacciniștilor. Apoi, când a încercat să fenteze legea în Australia și a fost expediat acasă, a devenit idolul tuturor celor ce contestă știința. Cu fiecare victorie a lui Djokovic își băteau joc și mai mult de vaccinuri. În fine, după invazia rusească din Ucraina, tatăl lui Djokovic, după multe alte porcării afirmate, s-a afișat cu un tricou "Z", sprijinind Rusia. 

Deci cum să nu îmi schimb părerea despre acest sportiv, cum să țin cu el, cum să nu-mi doresc din tot sufletul să piardă?