Românii cei ospitalieri

29 iulie 2023

E un mit. Încă unul cu care noi, ca popor, ne împopoțonăm, fără să aducem și substanță pe el. Poate a fost în trecut, cândva, când puteam să primim popoare în refugiu. Acum însă ce vezi că zic românii este abjecție pură.

Mai văd încă prin oraș multe mașini de Ucraina. Mulți din acei oameni deja au prins cheag aici, încearcă să își facă o viață. Ce este acum la ei este îngrozitor în continuare. Îi înțeleg pe acești oameni și soarta lor mă înduioșează. Deunăzi, la un concert al unei trupe etno-rock din Ucraina am văzut în spatele meu ceea ce părea a fi o familie ucraineană, de fapt două doamne și doi copii - fără bărbați. M-am dat deoparte, ca să poată vedea ele de după mine și le-am poftim mai în față. Aș fi vrut cumva să le mulțumesc prin grai, să le fac să se simtă mândre în refugiul lor de la Sibiu, dar n-am știut pe ce cale să le abordez.

Acum însă mai văd articole și păreri despre ucraineni pe net. Aceleași răutăți absolut gratuite din partea unor oameni care nici măcar acum nu pricep contextul. Sunt mâine-poimâine doi ani de când a început invazia și mai vezi români care îi spurcă pe ucraineni pentru teritoriile luate de la România, care suspină după banii pe care statul îi dă pentru susținerea refugiaților și câte și mai câte astfel de mizerii. Nație ospitalieră? Mi-e groază să ajung să depind vreodată de ospitalitatea acestor oameni.