Haosul de la școală

11 septembrie 2023

Astăzi a fost prima zi de școală. Tania tocmai a început clasa I. Să vedem ce va aduce anul acesta, cât va progresa cum a făcut-o deja și în clasa pregătitoare. Mă gândesc că am pretenții prea mari de la ea și că ar trebui să o las să avanseze în ritmul ei. La o adică, în clasa I nici eu nu făceam totul extrem de ușor. 

Dar despre altceva îmi fac griji, despre școala la care ea merge și câtă încredere să am eu în ea. Dacă în privința învățătoarei Taniei sunt complet liniștit, chiar încântat - căci nu se putea mai bine, astăzi școala mi-a oferit o altă lecție în prima zi.

Am ajuns un pic mai târziu, fiindcă am fost la analizele medicale. Tania și Veronica erau deja în curte, la festivitate. Care festivitate era o adunătură de oameni, părinți și copii, toți de-a valma. Nicio ordine, nicio aranjare pe clase. Am intrat în mulțime căutându-le pe fetele mele și abia după vreo 2-3 minute mi-am dat seama că cineva vorbea la microfon, se țineau discursurile acelea de carton: directoare, încă vreo două doamne, popă și polițist. Microfonul aproape că nu funcționa, nu se auzea nimic din ce ziceau, dar pe nimeni nu interesa de altfel ce ziceau ăia. A fost o situație mai mult decât penibilă, una în care directoarea școlii s-a complăcut. Dacă aceasta este organizarea în școală îmi pun serios problema dacă ar trebui ca Tania să rămână aici și în ciclul gimnazial. 

Păi să mă gândesc. Săptămâna trecută, dacă aș fi fost director al școlii, aș fi mutat ceremonia pe terenurile de sport. Acolo e mai mult spațiu și aș fi putut ordona lumea, fiecare pe clase, copiii și profesorii în față și părinții în spate. Aș fi dus prelungitoare oricât de lungi până acolo, aș fi verificat sunetul. Aș fi pus eventual și niște marcaje pentru clase, aș fi trasat niște linii. Era suficient ca să îmi fac temele, să nu mă fac de râs în fața elevilor și a părinților. Că doar sunt director și profesor, nu?!