Puterea de a spune "Nu!"

5 septembrie 2023

Uite că iar am mai ratat o zi de jurnal. De data asta a fost în mod conștient, fiindcă pur și simplu n-am vrut să scriu. Am zis "Nu" și așa a rămas. Și a fost bine că am făcut așa, pentru că nu vreau nimic care să mă lege, să mă oblige, să devină o corvoadă, nu o plăcere. 

Și tot "NU!" am mai spus unui proiect zilele astea. Mă chemaseră niște băieți să intru într-un proiect de blog sportiv local. Scriu bine despre sport și știu ce ar trebui să fac, însă asta ar cere timp, documentare, umblătură. Și eu n-am nimic din toate astea, mai ales dacă mă voi întoarce la serviciu în curând. Sigur, aș fi putut mâzgăli ceva, aș fi putut scrie texte ușoare și rapide. Asta însă nu mi-ar fi produs bucurie. Poate ceva bani, cândva. Nu mulți însă. În mod sigur nu m-aș fi simțit bine cu ceea ce scriam, cu ceea ce avea numele meu ca semnătură. 

Așa că am luat decizia, după 2 săptămâni de gândire, de a spune "Nu" acestui proiect. M-am uitat cum a fost sâmbătă. Am asistat la meciul Interului, am scris textul. Apoi ar fi trebuit să scriu încă un text mai scurt, dar obiectiv de data asta despre același meci, că așa se scrie la ziar. Apoi era meciul CFR și iarăși să scriu. Prea mult și prea puțin timp. Eu când mai trăiesc, când voi avea timp să văd atâta sport și să scriu atât? De unde să iau acest timp? De la familie, din zilele mele. 

Rămân să scriu despre Inter, despre CFR, acolo unde deși scriu voluntar, am deja un stil conturat, am un nume ce este recunoscut și, cred eu, apreciat. Chiar și astea îmi iau mult timp, dar cred că asta e maximum ce pot oferi acum.